Zeci de romani pacaliti de vanzatori fictivi de masini. Vezi exact ce texte foloseau infractorii pentru a pacali victimele!

Peste 50 de persoane din toate colţurile ţării, au rămas fără banii pe care îi strânsese pentru a-şi cumpăra o maşină după ce au picat în plasa unor escroci. Victimele au transferat cu bună credinţă banii în numele hoţilor, după ce au fost tentaţi cu preţuri mult sub preţul pieţei pentru diverse autoturisme. 72.000 de euro a reuşit gruparea infracţională să strângă în mai puţin de un an, 54 de români, printre care doi din Iaşi, fiind păcăliţi. Reţeaua a fost destructurată în cele din urmă de DIICOT Iaşi, după ce angajatul unei firme a reclamat la Poliţie că doi dintre membrii grupării s-au prezentat în faţa sa cu un buletin de identitate fals.

targ-autoCum acţiona reţeaua

Conform Ziarului de Iasi, sapte persoane au fost trimise în judecată de DIICOT Iaşi, fiind acuzate de constituire a unui grup infracţional organizat. Potrivit anchetatorilor, din reţea ar mai fi făcut parte şi alte persoane, care însă au rămas neidentificate. Persoane care aveau cunoştinţe informatice avansate, dar şi care aveau abilităţile necesare de a falsifica aproape perfect cărţi de identitate făceau parte din grupare, au mai arătat procurorii. Potrivit acestora, reţeaua a fost constituită în iunie 2015 de Dumitru Burlac, un tânăr de 30 de ani cu cetăţenie moldovenească, alături de George Doru Grigore, de 24 de ani, ori¬ginar din judeţul Teleorman. Ulterior, s-au alăturat Iulius Richard Ştefan, Cătălin Liviu Barbu, Alexandru Cristian Bontea¬nu, Andrei Grădinaru şi Laura-Ionela Tudor.
Anchetatorii au mai arătat că liderii reţelei postau anunţuri pe site-urile specializate din România, prezentând maşini pe care nu le deţineau, pentru care cereau preţuri mult sub cele ale pieţei. După ce erau contactaţi de victime, liderii discutau cu aceştia doar prin e-mail, invocând că sunt stabiliţi în alte ţări şi că semnalul telefonic nu este foarte bun. „Persoanele vătămate care îşi manifestau intenţia să cumpere autoturisme primeau un email de la membrii grupării care îşi atribuiau calitatea de proprietari prin care li se comunica că sunt o familie de pensionari stabiliţi în Ungaria sau Polonia şi că nu folosesc autoturismul care este înmatriculat în România. «Proprietarii» solicitau părţilor vătămate să le comunice un loc de întâlnire, menţionând că, pentru a avea garanţia că nu vin degeaba în România, să facă dovada că au trimis prin Western Union sau Money Gram o sumă cuprinsă între 800 şi 3.400 de euro, pe numele persoanei vătămate sau a unei persoane de încredere“, se arată în rechizitoriu.
În acelaşi document se mai arată că, după ce picau în plasă, victimele trimiteau documentele primite de la firma de transfer monetar. În cazul în care seria numerică a tranzacţiilor era cenzurată, escrocii le îndemnau pe victime să intre pe site-uri pe care ei le creaseră anterior şi care aratau similar cu cele ale firmelor de transfer monetar. Pe respectivele site-uri, victimele erau puse să verifice dacă tranzacţia lor a fost sau nu efectuată însă, când introduceau datele confidenţiale, acestea ajungeau pe e-mailul escrocilor.

Dosarul e la început

După ce făceau rost de datele confidenţiale ale tranzacţiilor efectuate prin intermediul Western Union sau Money Gram, escrocii falsificau cărţile de identitate ale victimelor prin programe specia¬lizate. Fotografiile folosite pe respectivele buletine erau cele ale unor membri ai reţelei, denumiţi de anchetatori „săgeţi“. Erau acele persoane care mergeau la ghişee şi ridicau banii victimelor, păstrând în schimb un comision de 10%. Restul banilor, care ajungeau la lideri, erau transferaţi în conturi bancare din Malta şi Republica Moldova.
În vara acestui an, două dintre „săgeţi“ au ajuns la un ghişeu de la Iaşi pentru a ridica banii unei victime. Funcţionarul a avut suspiciuni cu privire la veridicitatea cărţii de identitate folosită de tânăr şi a chemat Poliţia. Astfel s-a aflat că buletinul era fals. Ulterior, anchetatorii au reuşit să ajungă şi la ceilalţi membri ai grupării, toţi recunoscând comiterea faptei. În timpul anchetei, 54 de persoane s-au constituit parte civilă în proces pentru a-şi recupera banii daţi escrocilor. Procesul a fost înre¬gistrat la Tribunalul Iaşi. „Dosarul abia a ajuns în faza camerei preliminare. Este prematur să emitem opinii în această fază procesuală“, ne-a spus avocatul Olivian Moroşanu, apărătorul lui Alexandru Bonteanu.

Mesajul-şablon pe care escrocii îl foloseau pentru a-şi păcăli victimele

„Bună ziua! Mulţumesc pentru mesaj. Maşina este în stare excelentă, ţinută în garaj şi nu a suferit niciun accident. Kilometrajul este real şi nu am avut niciodată probleme cu motorul. Maşina arată şi funcţionează perfect. Eu sunt primul proprietar şi este încă înmatriculată RO. Locuiesc de o perioadă împreună cu soţia în sudul Poloniei, în apropierea oraşului Sanok, în munţi. Suntem un cuplu de pensionari (eu am 64, iar soţia mea are 62) şi nu mai folosim maşina atât de des. Majoritatea călătoriilor pe care le facem sunt cu avionul, aşa că o maşină nu mai este utilă pentru noi. De asemenea, am vândut casa noastră din România şi am cumpărat o fermă frumoasă aici, în Polonia. Dacă sunteţi cu adevărat interesat, noi suntem gata să facem o excursie în România şi să vă cunoaştem personal, rugăm să ne spuneţi unde locuiţi! Sunt sigur că vom găsi un oraş frumos în România pentru a stabili o întâlnire, o regiune acceptabilă pentru noi şi pentru dumneavoastră în acelaşi timp. Am încredere că aceasta poate fi o afacere bună. P.S. Sunt recunoscător dacă putem continua conversaţia prin e-mail. Semnalul mobil este slab aici, trebuie să mergem mai mult de 2 km pentru o conversaţie cât de cât bună“.

După ce mai conversau cu victimele, escrocii veneau cu următoarea propunere: „(…) Înainte de a pleca spre Braşov (n.r. oraşul era diferit în funcţie de alegerea victimei), ne dorim pentru a fi sigur că veţi fi acolo şi nu vom conduce în zadar…există un risc pe care vrem să îl evităm. Am vorbit cu soţia mea despre acest lucru şi avem o propunere pentru dumneavoastră. Dacă acceptaţi propunerea noastră, putem veni la întâlnire aşa cum am convenit. Soţia mea va merge mâine la oficiul de schimb valutar din localitate. Ea va transfera 3.200 de euro pe numele meu, în România, la Braşov. Soţia mea va fi expeditorul banilor şi eu voi fi destinatarul şi voi lua înapoi banii de la Braşov. De îndată ce transferul este făcut, vă vom trimite o copie a documentului de transfer. Aceasta va fi dovada noastră că vom veni la Braşov pentru a ne întâlni cu dumneavoastră. Va trebui să ne luăm banii înapoi, aşa că va trebui să venim acolo. Acelaşi lucru îl vrem şi de la dumneavoastră. Soţia dumneavoastră sau un prieten poate merge la oficiul de schimb valutar din localitate. Acesta trebuie să facă un transfer de 3.200 de euro pe numele dumneavoastră la Braşov, utilizând serviciul Money Gram. (…) Vom merge împreună să ridicăm banii la momentul în care ne vom întâlni. După ce transferul este făcut, trebuie să ne trimiteţi o copie după documentul de transfer, ca dovadă că veţi veni la Braşov. Vă rog să înţelegeţi că nu solicităm o plată în avans, singurul care poate ridica banii de la Braşov sunteţi dumneavoastră. Nu am acces la bani, doar vreau să văd că sunteţi destinatarul banilor în Braşov (…)“

sursa – Ziarul de Iasi

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *